13

December

În orice rău este sigur, sigur, mult Bine!

Sunt ani de când caut să văd binele din spatele „răului” – acel bine care dă noimă „răului” și îl face de folos într-atât, încât se naște în sufletul meu recunoștința pentru „rău”! Fiindcă, descifrat, asimilat, „răul” nu doar mi-a făcut, în final, bine, ci s-a dovedit încă dinaintea descifrării și asimilării, necesar trecerii mele către un bine mai mare pe care îl refuzam sau pur și simplu nu îl vedeam. Ceea ce l-a făcut, prin bucuria efectului, să îl scot dintre ghilimele și să îl consider Bine.

Din 2 și până în 30 ale lunii noiembrie, mi-am luat dis-de-diminețile pentru a pătrunde fiecare enunț dintr-un „Legământ Tainic” care, în mod oarecum nefiresc, nu mi-a provocat niciun fel de frică atunci când mi-a fost citit la masa de seară. Socoteam eu, din pricina altor lucruri minunate trăite în ziua aceea care făceau frica neputincioasă în fața încrederii și a bucuriei.

A doua zi, însă, mă trezii cu gândul la dânsul – că cum ar putea fi el o cale limpede către Lumină. Cum s-ar putea descoase de pe fiecare punct vălul de întuneric pentru a vedea făgăduințele făpturilor din spatele celor care l-au scris – acele făpturi care contribuie, prin contrast, la Expansiune. Contrastul fiind, aici, acel „rău” care se cere descifrat și asimilat, pentru a fi scos dintre ghilimele și socotit, pe bun drept, un mare Bine.

Așa că, zi de zi, mă așezai cu forfecuța în mână și prinsei a tăia cusătură cu cusătură întunericul de pe fiecare enunț. Ce lucruri adânci, ce lucruri înalte, ce lucruri de seamă au avut loc să iasă la suprafață sunt așa multe la număr, încât sunt trebuincioase multele file ale unei cărți, nicidecum micuța grădină a blogului.

Însă, până la carte, aș vrea să trec prin două lucrușoare drept pildă.

Cel dintâi îmi apăru oarecum colateral Legământului, însă împletit cu cele ce îmi consemnam din Legământ, și are a face cu teribila și mult primejdioasa tehnologie 5G care ne este adusă fără păsare de aprobare și fără păsare de nimicirea la care supune întreaga făptură.

Știam deja că păsările care au naivitatea să zboare pe lângă antenele 5G cad răpuse, după cum răpuse sunt toate suflețelele de gândăcei de prin preajmă, dimpreună cu suflețelele din plante – un proces pe de-a-n-dosul Creației.

Și știam că adevărata socotință din spate nu-i nicidecum înlesnirea comunicării cu aceste tehnologii 5G.

Afară de vestea bună că nu se ivește problemă în lume fără să se ivească, odată cu ea, și soluția – fizic vorbind – iată o oarece descifrare a oglinzii-metaforă pe care ne-o pune la picioare această tehnologie:

Dacă tot ce e înăuntru se manifestă în afară atunci când refuzăm să vedem, înseamnă că-i în noi o stare a lucrurilor dăunătoare la nivel aidoma cu tehnologia 5G.

5G ne arată îndepărtarea de noi înșine la care am ajuns și trebuința întoarcerii la acea intensitate de vibrație, dar cu, în și față de noi.

Pe dinăuntru stăm în 5G sufletește! E moarte ce emanăm. Vibrația pe care o întreținem a ajuns atât de joasă și de negativă, încât omoară natura din noi – păsările, gândăceii, plăntuțele – ce e gingaș și viu și frumos. Pentru acestea nu mai avem nici vreme, nici putere, însă pentru griji, frici, judecăți, se găsește din plin…

5G este o oglindă – dacă nu am fi 5G pe dinăuntru, nu ar fi 5G pe dinafară. Nu ne face nimeni nimic din ce nu ne facem noi întâi mult și intens, nouă înșine.

Ceea ce nu-i nicidecum o pacoste! Ci-i parte firească din evoluția noastră, n-avem decât a descifra ce ni se spune:

Soluția nu este să distrugem 5G pe dinafară, să ne împotrivim și să-i oprim (încercare zadarnică), ci să ne întoarcem la intensitatea similară, dar bună, pe dinăuntru – la viața care nu doar menține natura, păsările, ci chiar adaugă la natură și păsări!

Cu alte cuvinte, să stăm în Creație. În acea intensitate de viață care creează mai multă viață și chiar mai multe forme de viață. Când te focalizezi înăuntru, devii 5G+!

Pentru mine, timpul cu tot ce e frumos în viața mea dă naștere la noi forme de viață – fizice, cum sunt cărțile – ori trăite, cum sunt momentele cu familia, în curte, în casă, cățeii.

Pentru alții, noile forme vin din muzică, din lut, din sculptură, din alte forme de artă, din grafică, din bucătărie, din timpul petrecut cu copiii, din alte îndeletniciri ale lor – din alte roade pe care numai livada inimii lor le oferă.

Toate formele de Creație pură – care au ca izvor desfătarea, Iubirea – sunt forme care curăță și contribuie la rezolvările necesare dincolo de cel care creează. Mai mult, aduc înapoi, susțin și înmulțesc viața și formele ei de manifestare. Până la marginile pământului – pentru că lucrarea e la nivel de vibrație.

Vremurile grele sunt vremuri care cer mai multă creație, nicidecum pretext pentru a ne opri!

 

 

Cel de-al doilea lucrușor pe care voiam să îl aduc pildă se află în articolul următor.

 

This entry was posted on Sunday, December 13th, 2020 at 10:57 and is filed under (ro) Frica, (ro) Minciuni istorice, (ro) Pentru oameni mari, (ro) Toate categoriile. Follow the comments through the RSS 2.0 feed. You can post a comment, or leave a trackback.

One Response to “În orice rău este sigur, sigur, mult Bine!”

  1. În pace, frica devine unealtă | Eva de Christo

    […] de-al doilea lucrușor ce-l voiam drept pildă din cugetările mele la Legământul Tainic (vezi articolul anterior), este despre […]

Leave a Reply

Tags:



error: Content is protected !!

Acest site folosește cookie-uri. Continuarea navigării implică acceptarea lor. Detalii

Acest site folosește cookie-uri. Continuarea navigării implică acceptarea lor.

Close