12

May

Colecția Proverbele Omului, cimilituri și zicale

Vorbe înțelepte și bune cu cadență de proverb apăreau pe alocuri prin poveștile mele cam de la început, însă cu vreo doi ani în urmă și un pic, mi-am săpat un petec de pământ în grădina scrisului meu și le-am pus de sămânță acolo.

Și dacă le-am pus, au ieșit încetișor, câte una, au crescut frumos, au rodit, au scos semințe și le-au lepădat pe pământ, unde au ieșit altele și altele, de n-am mai avut nici măcar grija grădinarului de a le culege și însămânța eu încă o dată!

Tot mai multe, tot mai adânci, tot mai pline de învățătură se făceau poveștile mele, tot mai multe vorbe de duh se iveau presărate prin ele. Iute am priceput că grădina proverbelor se pregătea de o nouă colecție, însă târziu și puține s-au arătat ghicitorile!

Cu tâlc adânc, nu mă lăsa inima să le închipui eu din mintea mea numai pentru a le mări numărul, ci mai bine să vină dânsele în pasul lor încetișor ce abia acum pricepui că-i încetișor pentru că nu-s suflete pline de dor să le dea zor!

Proverbe mai sunt, câte o zisă mai iese pe ici pe colo din gurile muritorilor, însă de ghicitori nu se mai ocupă azi nimeni… ceea ce nu-i nicidecum rău – au locșor curat să se întoarcă cu prospețimea călătoriilor lor, îmbogățite din alte lumi să îmbogățească și lumea noastră!

Cam pe când numărul proverbelor trecuse frumușel suta și mai că nu era poveste să nu-și aibă vorba ei bătrânească, dacă nu chiar mai multe, un gând prinse a se întări în cugetul meu: dacă așa lesne și multe vin vorbe ce eu în viață n-am auzit de la nimeni, simple și adânci de nu vrea inima să meargă mai departe până nu stă pe îndelete cu ele, vorbe dese de popor și nu de înțelepți ca cele rare, nu cumva… nu cumva așa a fost cândva?… nu cumva așa vorbea tot omul? de veneau singure-singurele din viață și din cadența în care pășea sufletul netulburat? Că mie așa îmi părea!

Pe zi ce trece – pe poveste ce trece prin mâinile mele – cugetările acestea adevăr curat mi se fac! Cine iubește înțelepciunea nu are nevoie de școala nimănui ca să ajungă la dânsa. Ajunge să-și arunce ochii roată prin viață! Și când toți și-i aruncă, viața tuturor le dăruiește, de se face vorba de pomină, cum se face omul, cum se face poporul în care se află vorba și omul!

Adunătura de proverbe, cimilituri și zicale ce au crescut în grădina poveștilor mele se arată, iată, ca un prim pas la care poftesc și alte suflete iubitoare de înțelepciune să-și adauge din pașii lor, până om încinge împreună cercul vieții, hora inimilor care când vorbesc li se face vorba de pomină!

 

 

 

 

 

Cărţile și jurnalele își așteaptă Sufletele-pereche de cititori în prăvăliile fermecate rânduite în pagina Cum cumpăr o carte

 

În lucru: „Dincolo de basm și poveste – Cartea a șasea”, „Dansând cu misterele Vieții – Cartea a treia”, „Basme și povești pentru Copii de Basm și Poveste – Cartea a treia”, „Legende pentru Copii Legendari – Cartea a treia”, „Legende, basme și povești din vremea ce va să vină – Cartea a treia”, „Creație în versuri – Cartea a treia”,  „Rostirile Iubirii – Cartea a treia” , „Fata și Sufletul-Vultur – Cartea a treia”, Colecția de teatru, filme, animații, „Tălmăciri din vremi și lumi – Cartea a treia” , „Aforismele unui om trecut prin Viață” – Cartea a doua, „Proverbele Omului, cimilituri și zicale – Cartea a doua”, Jurnalul colecției Dansând cu misterele Vieții și o sumedenie de alte volume de basme, povești, povestiri și legende, care mai de care mai frumoase!

 

This entry was posted on Tuesday, May 12th, 2020 at 07:00 and is filed under (ro) Frica, (ro) Iubire, (ro) Minciuni istorice, (ro) Pentru oameni mari, (ro) Povești despre povești, (ro) Publicate, (ro) Toate categoriile. Follow the comments through the RSS 2.0 feed. You can post a comment, or leave a trackback.

Leave a Reply

Tags:



error: Content is protected !!

Acest site folosește cookie-uri. Continuarea navigării implică acceptarea lor. Detalii

Acest site folosește cookie-uri. Continuarea navigării implică acceptarea lor.

Close