18

May

Ce a spus și ce ar spune Einstein

Acum vreo unsprezece ani, o activitate dintr-o carte mă îndemna să-mi iau câteva personalități – istorice sau din viața mea – drept reper. Alese de mine, după anume criterii, a trebuit să le trec prin tot soiul de ipostaze, ele devenind într-un final aliații mei.

Din această alianță, făcea parte și un exercițiu ca, în momentele de dilemă sau de suferință sau pur și simplu în oricare din momentele zilei, să stau față în față cu câte un aliat și cu ce ar spune el dacă s-ar uita la mine.

Cel dintîi aliat pe lista mea era Einstein – scriam eu acolo: „pentru că rupea fără frică regulile”.

Îmi aduc aminte și acum starea stranie de eliberare și încurajare pe care am simțit-o în acea perioadă în care orice cuvințel care mă scotea din cutie era condamnat și ar fi fost oameni care m-ar fi ars pe rug dacă ar mai fi fost Inchiziție – așa cum se ardea atunci, pentru puritatea și pasiunea de a căuta și trăi adevărul…

Stând pentru prima dată față în față cu Einstein, mi-a spus: „Ești prea temătoare și respectuoasă – rupi prea puține reguli! Îndrăznește să trăiești fidelă ție însăți – originalitatea e în tine! Ești prea obișnuită, prea banală! Trezește-te și trăiește-ți cu curaj autenticitatea!”

În acel context, în care nu mai știam cum să încap în regulile prea strâmte pentru mine, acest rupi prea puține reguli pur și simplu m-a zguduit! Mi-a dat peste cap educația 🙂

Așa că, m-am pus pe rupt toate regulile care îmi constrângeau Devenirea – însă nu iute și cu voie bună, potrivit îndemnului, ci destul de încet și cu teamă… că-mi era aspră tirania lor și bine înfiptă prin educație.

Nu regulile altora, în sens de războaie! Regulile mele, conform cărora ar trebui să mă conformez altora în defavoarea Expansiunii în Iubirea care sunt… Regulile care mă constrângeau atunci, în 2009, să nu cumva să manifest frumsețe, înțelepciune, vindecare, delicatețe, ofensând astfel pe cei care nu își dădeau voie să le trăiască…

Și nu-s multe zile de când am auzit din nou de alte spuse-îndemnuri – de data aceasta reale – ale lui Einstein: să citești mai multă literatură fantastică pentru copii! Asta făcea el ca să se mențină în forma lui inventivă 🙂

Nu pot să nu zâmbesc! Nu pot să nu mă simt încântată… într-un univers care îmi oferă povești peste povești pentru sufletul meu de copil! Mai mult adevărate decât fantastice, însă toate, toate, gingașe, calde, curate. Chiar și cele doldora de înțelepciune!

Fără nevoie de fantasme, viața își poate arăta frumusețea, adâncimea și tinerețea drept în slova de basm.

Uneori, totuși, mai apar și fantasme – ca să poți transmite prin ele ceea ce mintea omului nu mai primește când e înfățișat ca realitate.

Și apoi sunt fantasmele care sunt doar văzute fantasme, însă ele sunt chipuri și fapte aievea din alte lumi!

Cel ce scrie le știe, cel ce citește le intuiește, dar sunt și multe care vin dincolo de cunoaștere sau de intuiție și încă și mai multe care ar fi bine să fie lăsate așa, fără știut și fără intuit, să-și urmeze destinul.

Cel care caută adevărul, adevăr va primi dacă este în ele. Și dacă e-n ele minciună, sucind-o pe dos, căutătorul tot va afla adevărul. Și dacă nu știe căutătorul ce și cum să distingă, ajunge să-și distingă în sinea lui căutarea și să ceară în toate să se arate cum e, adevărul.

Minciuna nu se lipește decât de omul care stăruie în minciună!

 

This entry was posted on Monday, May 18th, 2020 at 07:19 and is filed under (ro) Minciuni istorice, (ro) Pentru oameni mari, (ro) Toate categoriile. Follow the comments through the RSS 2.0 feed. You can post a comment, or leave a trackback.

Leave a Reply

Tags:



error: Content is protected !!

Acest site folosește cookie-uri. Continuarea navigării implică acceptarea lor. Detalii

Acest site folosește cookie-uri. Continuarea navigării implică acceptarea lor.

Close