– Vai! strigă mămica deschizând cartea de povești să citească micuțului. Noroc că mi-am aruncat ochii peste ce scrie aici! Cum să-i citesc așa ceva? Vai de mine! Să-mi facă el cum îmi face Jack cu uriașul din vrejul de fasole? Read more…

A fost o vreme – și nu mai este – când culegerea poveștilor din popor era de căpătâi. Ultimele generații care le mai purtau din gură în gură au fost stoarse pe cât posibil de numărul lor pentru a nu fi pierdute pentru totdeauna Read more…

Scrisul este, în același timp, o întoarcere în interior – cel mai puternic mod de a focaliza atenția, de a te conecta cu Tine și nu numai – și o întoarcere către exterior – un act de exprimare de Sine.  Read more…

Șapte povești fermecate – iar șapte? 🙂 – se născură dintr-o simplă imagine: o piatră care cade în apă. Imagine care nu-i deloc așa banală cum pare! Read more…

Un vis de dimineață, taman înaintea timpului meu de scris, îmi deschise o sferă tematică la care nici nu gândeam că aveam să petrec atâtea clipe de Read more…

Deschizătoarea noii Colecții de teatru, filme, animații, o poveste pe care o port cu drag în sufletul meu de când am scris-o, Odaia cu basme prăfuite, mi-a însoțit pașii în ale scrisului mare parte din anul acesta, finalizând drumul Read more…

Anii copilăriei petrecuți în lumea Teatrului Dramatic din Brașov, cu permisiunea tatălui meu ca, la numai 12 ani, să duc întreaga sonorizare a piesei Mobilă și durere și a altor piese de atunci, cu batoanele de ciocolată albă Read more…

Prolog

– Tăticule, când erai mic, ți-a spus cineva vreodată ceea ce spui tu tuturor, că ești Copil de Basm și Poveste? întrebă Băiețelul.

– Nu… nici măcar un titlu de carte… îi răspunse Bărbatul, strângându-l la piept și așezându-și obrazul pe buclele lui de castană. Read more…

Odata ca niciodata, a existat un Sufletel, care i-a declarat lui Dumnezeu:
– Stiu cine sunt!
Si Dumnezeu a raspuns:
– Ce-mi spui e minunat! Si cine esti tu? Read more…

Prolog

— Tăticule, când erai mic, ți-a spus cineva vreodată ce spui tu tuturor, că ești un Copil Legendar?

— Nu… nici măcar un titlu de carte… răspunse Bărbatul, strângându-l la piept și așezându-și obrazul pe buclele lui aurii. Read more…