Prolog

– Încredere… încredere… încredere… încredere… pulsa Adâncul Ființării în Liniștea fără de puls. Read more…

Drepte și dulci îmi erau Rostirile Iubirii, pe cât de practice, pe atât de frumoase, însă iaca, după vreun an, îmi veni așa, că drepte și dulci sunt și vorbele ce și le spune lui însuși, din sinea lui, omul! Read more…

Cel de-al doilea lucrușor ce-l voiam drept pildă din cugetările mele la Legământul Tainic (vezi articolul anterior), este despre Frică. Read more…

Sunt ani de când caut să văd binele din spatele „răului” – acel bine care dă noimă „răului” și îl face de folos într-atât, încât se naște în sufletul meu recunoștința pentru „rău”! Fiindcă, descifrat, asimilat, „răul” nu doar Read more…